Nimic, doar dragoste!

Inca nu e tarziu: Va urez ca 2015 sa fie suma asteptarilor, stradaniilor si deciziilor pe care le luati in fiecare clipa!
Si sa incepem:

1) Eva se uita lung la mine, dupa aproximativ 10-15 minute in care (teoretic) isi facuse ordine in camera.
– Ce faci, mama, esti suparata pe mine?
– Cum as putea fi, acum cand ti-ai facut si ordine in camera?!
Pentru mine era clar ca in timpul petrecut cu activitatea respectiva nici papusile n-ar fi apucat sa le aseze, dar eram pe moment multumita ca nu plange si imi repeta necontenit: “Nu strang singura!” Raspunsul Evei mi-a confirmat gandurile:
– Am facut ordine, dar in stilul meu!
E bine: cel putin isi defineste un stil in orice!

2) Ca orice parinte, sustin ca imi voi sprijini copiii sa-si atinga scopurile in viata. Insa Eva tot imi repeta ca atunci cand va fi mare vrea sa fie Elsa, din “Frozen”.
– De ce vrei sa fii ca ea? Sa ingheti totul in jur si sa traiesti izolata? Chiar vrei sa fii ca ea?
– Vreau sa fiu frumoasa ca ea!
– Esti frumoasa, oricum!
De curand Eva a aparut langa mine cu niste jocuri de construit in mana:
– Cand o sa fiu mare, nu mai vreau sa fiu printesa! Vreau sa fiu construitor!

3) Din nou despre dragoste …
Acum Eva e in perioada in care sentimentele ii sunt impartasite de baietelul pe care il iubeste. Lucru care ma bucura.
Impreuna cu sotul si mama baietelului, am asistat fara sa avem replica la intalnirea lor intr-o dimineata in holul gradinitei: s-au imbratisat, cu mainile pe dupa gat si s-au sarutat pe buze. Mare lucru n-am putut spune niciul dintre adulti; “poza” respectiva nu mai avea loc de vreun comentariu.
Seara, fiindca reusisem sa “disec” cele vazute, am avut mai multe intrebari pentru Eva. Si Adi la fel. Insa erau intrebari independente…nu putea urma nicio intrebare dupa rasunsul Evei la precedenta:
– Te pupi des cu Darius?
– Da, ne-am mai pupat azi odata, dar in holul mic, nu in cel mare. Si ne-au vazut si colegele.
– ?! Dar de ce va pupati?
– Pentru ca ne iubim, si o sa ne casatorim, SPER!
Incepuse chiar sa detalieze cum si cine ii organizeaza petrecerea de la nunta; fiecare cu ce se ocupa: muzica, tort, decoratiuni.
Adi: Si ce simti cand te pupi?
– Nimic, doar dragoste!
– ?!?!

Nu e nimic de zis. Cred ca nici de intrebat de-acum inainte. Nu putem decat sa ii luam in serios sentimentele, fara sa radem, fara sa le incurajam sau dimpotriva. De-aici inainte suntem doar spectatori. La fel ca in dimineata in holul gradinitei…